Raportul: Caracteristici naționale și regionale în regenerarea siturilor contaminate
Raportul D2.2: Caracteristici naționale și regionale în regenerarea siturilor contaminate – rezultatele cercetărilor din Republica Cehă, Polonia, România și Germania
Acest raport a fost finalizat în august 2013 și este disponibil pe site-ul proiectului (www.timbre-project.eu/outcomes.html). În cele ce urmează este prezentat un rezumat al acestui raport, în limba română. Regenerarea siturilor contaminate include două componente: decontaminarea siturilor și redezvoltarea lor din punct de vedere economic, social sau cultural. Obiectivul principal al acestei componente a proiectului TIMBRE (Work package 2 / WP2) este înţelegerea mai bună a modului în care cei implicați în regenerarea siturilor contamiante își organizează activitatea și ce factori naționali sau regionali influențează acestă organizare. În acest scop au fost colectate informaţii referitoare la cadrele legale, instituţionale și sociale ale revitalizării siturilor, prin interviuri cu experți (în număr de 2), interviuri cu diverși actori implicați în regenerare (22) și de grup (3 focus grupuri). Datele au fost colectate în cele trei țări central și est-europene în care se desfășoară proiectul Timbre, și anume Republica Cehă, Polonia și România. Informații strânse în cercetări anterioare pentru Germania au fost utilizate pentru a completa imaginea revitalizării siturilor în Europa Centrală și de Est.
Cum propunem abordarea problemei regenerării siturilor contaminate?
Regenerarea siturilor se realizează prin proiecte. Noțiunea de proiect este utilă deoarece proiectele reunesc actori cu diverse competențe, care urmăresc un set clar de obiective, într-un anumit interval de timp și cu resurse date. Cercetărilor WP2 au identificat un număr de factori favorizanți (numiți declanșatori) și de factori defavorizanți (numiți bariere) care stimulează respectiv blochează desfășurarea proiectelor de regenerare a siturilor contaminate. Atât declanșatorii cât și barierele acționează în trei puncte critice ale unui proiect de regenerare: în contextul său instituțional, în organizarea echipei de proiect și în procesul de acumulare a cunoștințelor despre regenerare.
Care sunt rezultatele?
În general, următorii factori pot fi considerați drept declanșatori ai proiectelor de revitalizare:
- Un cadru instituțional coerent și stabil în timp. Acest cadru presupune existența unor legi coerente privind regenerarea siturilor și informații cuprinzătoare și liber accesibile pentru potențialii investitori. Exemplu: Republica Cehă și Germania.
- Echipe de proiect bine organizate, având un grup de coordonare stabil cu obiective clare și stabile, precum și cu resurse adecvate. Exemplu: Grupul Geosan angajat în decontaminarea unor bataluri de la Ostrava, Republica Cehă.
- Echipele de proiect beneficiază de sfaturile și îndrumarea unor experți și alți actori interesați, ceea ce permite acumularea și stocarea cunoștințelor necesare regenerării sitului sau a altor situri în viitor, printre altele, prin crearea de baze de date. Exemplu: Voievodatul Silezia din Polonia.
Barierele existente în calea proiectelor de regenerare se concentrează în același puncte critice ca și factorii declanșatori:
- Cadru instituțional este incoerent și fluctuant în timp. Un cadru legal incomplet reprezintă adesea o barieră pentru proiecte când autoritățile de mediu tind să interpreteze acest cadru într-un mod inflexibil sau când procedurile administrative sunt modificate ad hoc. Exemplu: Legislația din România și schimbarea regulilor de finanțare pentru un proiect în curs de elaborare la Hunedoara (2007).
- Proiectele de regenerare nu demarează din lipsa unei echipe stabile cu obiective clare, cu resurse și un plan al lucrărilor adecvat. Actorii nu reușesc stă stabilească relații de încredere bazate pe rolurile lor profesionale. Exemplu: Hunedoara, România.
- Echipele de proiect îi marginalizează pe o parte din experți și nu iau în considerare suficient interesele unor grupuri sau cetățeni, ceea ce îngreunează căutarea unor metode de decontaminare acceptabile social și întârzie derularea proiectului. Exemplu: Grupul Geosan de la Ostrava, Republica Cehă.
În concluzie, cercetările sociologice arată de ce în anumite cazuri proiectele de regenerare încep și reușesc să se deruleze și de ce în alte cazuri barierele se dovedesc a fi mai puternice. Exista o varietate de factori declanșatori, pe de o parte, și de bariere, pe de alta, iar acest scurt rezumat a urmărit să îi scoată în evidență pe cei mai importanți. Cei interesați de aprofundarea acestor teme, pentru care raportul în limba engleză nu este accesibil, sunt rugați să adreseze întrebări lui Filip Alexandrescu (filip.alexandrescu@ufz.de).
Actualizare noiembrie 2012: Milestone "Identificarea actorilor reprezentativi pentru siturile Timbre din România și Polonia și a modalităților de implicare a lor în planificarea regenerării"
La sfârsitul lunii noiembrie 2012, proiectul de cercetare Timbre WP2 a lansat primul sau raport intern (milestone MS21), cu titlul: „Identificarea actorilor reprezentativi pentru siturile Timbre din România și Polonia și a modalităților de implicare a lor în planificarea regenerării“. Descrierea proiectului prevede că informația de natură socială și culturală generată de componenta sociologică a proiectului va fi utilizată ca informație de intrare (input) pentru alte componente ale proiectului, inclusiv pentru componenta care va elabora un instrument online de planificare a regenerării siturilor (WP6). Pentru a veni în întâmpinarea acestei cerințe, acest raport conține două tipuri de informații pe care realizatorii instrumentului online le pot utiliza în mod nemijlocit. Mai întâi, pe baza analizei sociologice a actorilor de la Szprotawa (Polonia) și Hunedoara (România), raportul îi clasifică pe aceștia în funcție de criteriile definite de instrumentul de planificare online. Mai concret, este vorba de “utilizatorii principali” (power users), “utilizatori” (end users) și “vizitatori” ai instrumentului online (visitors). În al doilea rând, acest raport oferă recomandări concrete despre cum pot fi incurajați cei interesați în utilizarea instrumentului online de planificare a regenerării, și anume prin trei seminarii desfășurate succesiv. Nu în ultimul rând, acest raport ilustrează un mod foarte util și eficient de cooperare dintre două componente ale proiectului Timbre (sociologică și de planificare). Raportul este public și disponibil pentru moment doar in limba engleză.
Actualizare august 2012: Deliverable "Raport privind structurile de decizie regionale și actori-cheie"
La sfarsitul lunii august 2012, proiectul de cercetare Timbre WP2 a lansat primul sau raport privind contextul social si cultural al celor trei situri incluse in analiza, situate in Republica Ceha, Polonia si Romania. Pe baza unei analize sociologice aprofundate, raportul abordeaza urmatoarele doua aspecte. In primul rand, cine sunt actorii implicati in regenerarea siturilor contaminate si ce caracteristici ale lor sunt importante pentru regenerarea acestor situri? In al doilea rand, care sunt factorii sociali sau economici care sustin sau, dimpotriva, care blocheaza luarea deciziilor privind regenerarea siturilor contaminate, din punctul de vedere al diferitilor actori? Raspunsurile la aceste intrebari au o baza empirica solida, fiind rezultatul a 22 de interviuri fata-in-fata si a doua discutii tip focus grup. In ansamblu, acest raport ofera o imagine cuprinzatoare pe baza careia expertii, decidentii si alti actori interesati sa poata analiza situatia prezenta si viitoare a regenerarii celor trei situri Timbre din Republica Ceha, Polonia si Romania. Precizam ca raportul este disponibil pentru moment doar in limba engleză.
